Am descoperit Srebarna acum o luna, cand v-am si scris prima oara despre aceasta rezervatie naturala aflata atat de aproape de Bucuresti. Ca sa nu fiu nevoit sa ma repet, va invit sa cititi mai intai articolul publicat atunci. L-ati citit? Bun. Acum, ca am aflat cum e cu zona si cu pasarile, haideti sa cunoastem oamenii si sa ne gasim si noi un culcus in acest loc de poveste.
Luandu-mi ramas bun de la Pavel Simeonov, m-am indreptat spre Silistra. Am incercat sa gasesc un drum mai scurt, mai direct, intre litoral si orasul de la Dunare. Si poate ca as fi reusit daca soselele desenate pe harta ar fi existat cu adevarat si in realitate. Pana la urma, am facut o mica descoperire care, functie de punctul de pornire, poate scurta drumul cu cateva zeci de minute: ruta Kavarna - General Toshevo - Dobric - Silistra. Peisajele sunt foarte frumoase, iar soseaua pana la Dobric e complet pustie: niama masini, niama radare.
Am trecut, deci, de Silistra si am facut dreapta urmand semnul catre Srebarna. Satul nu mai semana cu cel de acum o luna, din doua motive. Primul - drumurile din sat erau complet distruse de o ampla operatiune de asfaltare. A trebuit sa-mi folosesc serios resursele 4x4 ca sa pot inainta. Al doilea - toti caisii din sat erau in rod. Ploua literalmente cu caise. Mirosea a caise. Toti copiii satului aveau barbiile portocalii de la molfait caise. Ca-n Paradisul originar, am intins si eu mana si am luat. Inspirat de gustul fructului moale si parfumat, am reusit sa descalcesc printre ulitele satului drumul spre primul meu obiectiv. Am parcat masina sub un cais (unde altundeva?) si am intrat pe portita casei albastre cunoscuta sub numele de PensiuneaPelican Lake.
Pelican Lake este tinuta de o familie de englezi - Jerry si Mike - care a renuntat la tot ce-avea si s-a mutat pe malul bulgaresc al Dunarii in urma cu 4 ani impreuna cu Peggy, o catzelusa terrier. Dornic sa-i cunosc, am batut la usa. Nici un raspuns. Am dat ocol casei de cateva ori, in cautare de prezenta umana. Liniste, flori, vitza de vie si caishi, plus o hranitoare mare pentru pasarile care veneau in vizita pe la englezi. Un latrat subtirel si apasat m-a facut sa intorc capul: Peggy ma fixase pe pozitie, avertizandu-si stapana ca are un intrus pe proprietate.
- Buna ziua, sunt Brad Florescu de la amazingrace.ro, din Romania. V-am dat un mail acum cateva zile, v-am scris ca vreau sa vin sa vad personal pensiunea.
- A, in sfarsit, ne cunoastem! Eu sunt Jerry. Mike nu e aici, e plecat pentru cateva zile. Scuza-ma ca te-am lasat singur sa astepti, inregistram ceva pentru un post de radio. Ia loc, hai sa-ti fac o cafea. Cum o bei?
- Neagra si dulce.
Casa englezilor, desi mica, e frumoasa si cocheta, cu zidurile ei de un albastru proaspat si stralucitor, cu rondurile de flori, sezlongurile si bancutele care te invita la relaxare dupa o zi intreaga de alergat dupa pasaret. Un tanar blond iese din casa, tinand o carte in mana.
- Salut.
- Salut, eu sunt Brad din Romania. Tu cine esti si de unde?
- Eu sunt Guus, din Olanda. Sunt in vizita aici pentru 3 zile. Am venit sa vad pelicanii.
- De unde stii locul asta?
- Din Lonely Planet. Am citit numai lucruri bune despre Jerry si Mike si am zis sa trec si prin Srebarna cateva zile. Pe urma ma duc la Nisipurile de Aur, sa stau la plaja.
- Da, avem foarte multi oaspeti care vin la noi dupa ce-au citit in Lonely Planet, intervine Jerry aducand in discutie si 3 cesti de cafea.
- A fost cineva de la LP aici?
- Da, acum vreo doi ani, cred. Adevarul e ca l-am si ajutat mult. I-am servit drept ghid, l-am dus peste tot, i-am prezentat toate locatiile si obiectivele, cazarile, restaurantele. La plecare mi-a spus "o sa scriu bine despre voi". Nu l-am crezut. Apoi, la cateva luni, primesc un telefon din Anglia, de la fratele meu. Imi zice: "Jerry, cu cat l-ati platit pe tipul de la Lonely Planet? V-a facut un review excelent." Iti dai seama ca nu l-am platit cu nimic. Am fost doar amabili cu el. Si cred ca i-a si placut pensiunea noastra.
Speaking of which, i-am cerut lui Jerry sa imi arate camerele, avertizand-o ca sunt mai exigent decat Lonely Planet si Rough Guides la un loc.
Pelican Lake are doar doua camere. Nu e un business de masa. Una dintre camere era ocupata de Guus si n-am putut s-o fotografiez, ca n-ati fi vazut decat un morman de ruccsaci, haine de ploaie si carti de calatorie lasate in dezordine de olandez. Cealalta camera, asa cum veti vedea si in poze, e luminoasa, cocheta, amenajata cu gust si foarte, foarte curata. La fel de curat am gasit si la baie, precum si in chicineta de pe hol, aflata la dispozitia turistilor. Pe dinauntru si pe dinafara, pensiunea e ca o caisa. Iti vine sa-ti infigi dintii in ea. A trecut testul.
Jerry si Mike nu si-au lasat carierele balta doar pentru doua camere la mama naibii bulgaresti. I-a manat incoace pasiunea pentru pasari. Ca si pensiunea de la Durankulak despre care v-am scris aici, Pelican Lake e plina de carti, planse, pliante si DVD-uri despre tot felul de soiuri de zburatoare. Englezii ofera nu doar cazare, ci si tururi educationale ale rezervatiei. Turistii pot invata, observa si participa la actiuni de conservare. Pelican Lake ofera si un program de voluntariat de o saptamana. Costa intre 105 si 150 de euro de persoana (pretul include cazare, transferuri si activitati).
Ca tot veni vorba de bani: un single costa 15 euro pe noapte, un double - 30. In high season, preturile se indexeaza cu 20%. De banii astia primiti cazare si wireless. Mesele costa intre 4 Euro(micul dejun) si 6 Euro (cina).
Tot de la Pelican Lake puteti inchiria binocluri, biciclete si undite. Nu-i nevoie sa plecati de acasa cu prea mult echipament.
- Jerry, stiu ca mai exista o pensiune in Srebarna, dar n-am reusit sa o gasesc. Stii despre ce este vorba? Inteleg ca e concurenta pentru tine, dar m-ai putea ajuta sa fac un review si acolo?
- Ei, ce concurenta? E pensiunea Liubei. Liuba e prietena mea. Eu o invat engleza, ea ma invata bulgareste. Ii dau imediat telefon.
Jerry a pus mana pe cordless si a inceput sa turuie intr-o bulgara PERFECTA, fara pic de accent englezesc. Uimitor. Englezii pot sa poceasca orice limba de pe glob. Si totusi, Jerry vorbea bulgara fluent si curat, mai ceva ca Hristo Stoicikov.
- Am vorbit. I-am zis ca vine un fotograf din Romania sa-i pozeze pensiunea. S-a bucurat si te asteapta.
Mi-am luat ramas bun de la amabila Jerry. Am cules o caisa care se proptise intre stergatoarele de parbriz si mi-am croit drum printre gropi catre pensiunea doamnei Liuba.
Cand am intrat in curte, femeia facea sirop de caise (ce altceva?) intr-un cazan mare. Alaturi, pe o policioara, stateau la racorit 20-30 de borcane de gem galben-auriu. Mai c-as fi cerut sa primesc favoruri necuvenite sub forma de gem de caise. M-am abtinut.
- Buna seara, m-a trimis Jerry la dumneavoastra. Sunt fotograful roman...stiti?
- A, fotograf, da, da.
Schimbul cu englezoaica nu fusese reciproc avantajos. Engleza doamnei Liuba se rezuma la cateva cuvinte. Femeia era si un pic suparata pentru ca, am reusit sa inteleg cu greu, cu cateva ore in urma ii explodase alambicul in care facea rachiu de...caise. S-a sters pe maini si m-a condus in casa.
Pensiunea "Holiday Home Srebarna" e o casa inalta, construita si decorata in cel mai sanatos stil bulgaresc. Camerele sunt mari spre foarte mari si curate inspre foarte curate. Lipsesc elementele chic de la Pelican Lake dar asta se compenseaza printr-o sala de mese foarte mare si printr-o terasa de pe care se vede, practic, tot lacul. Ca sa nu mai spun ca pensiunea e chiar la capatul satului. Iesi pe poarta si intri direct in rezervatie. Atentie, sa nu te lovesti de vreun pelican.
Doamna Liuba si sotul ei nu sunt ornitologi. Vor fi gazde bune, vor avea grija de voi si va vor hrani cu mancaruri gustoase, dar plimbarile prin rezervatie va trebui sa le faceti singuri, fara ghid. Nu ca ar exista riscul sa va rataciti, dar uneori simti nevoia sa pui intrebari, sa intelegi mai bine ceea ce vezi.
Preturile pentru cazare sunt comparabile cu cele de la Pelican Lake: 15 Euro un single, 25 Euro un double si 30 de euro un suite (apartament).
Cum ajungeti din Bucuresti:
Sunt doua posibilitati:
a) Bucuresti - Calarasi (pe Autostrada Soarelui), apoi bacul spre Ostrov, intrare in Silistra, dreapta spre Ruse, dupa 10 kilometri vedeti semnul de Srebarna (si iconitza de rezervatie naturala), urmati semnul si-ati ajuns. 130 de kilometri.
b) Bucuresti - Giurgiu - Ruse (treceti pe pod), apoi spre Silistra. Cu 10 kilometri inainte de Silistra vedeti semnul, faceti stanga si ati ajuns. 150 de kilometri. Personal, prefer ruta asta ca, decat sa stau la bac, mai bine merg.
Cum rezervati:
Pelican Lake: vedeti mai multe informatii pe website-ul si pe blog-ul lor.
Ca sa rezervati, va recomand sa dati un telefon. Mailurile se mai pierd pe relatia Romania-Bulgaria. Spuneti ca ati citit despre ei pe amazingrace.ro, sa vada oamenii ca au investit bine cafeaua aia.
Srebarna Holiday Home: au si ei un website, din pacate doar in bulgareste.
Sunati-o pe doamna Liuba la numarul +359 8677 462. Spuneti-i acelasi lucru, poate data viitoare ma scot de un borcan cu gem de caise.