Sincer sa va spun, pentru lacul asta am plecat in Muntenegru. Vazusem cateva imagini pe net si mi-am zis "nu cred ca locul asta exista". Deci am plecat sa verific daca ceea ce vazusem era realitate sau opera unui artist al Photoshop-ului.
Personal, sunt nebun dupa lacuri. Dintre toate manifestarile naturii pe Pamant, lacurile mi se par cele mai apropiate de inceputul curat si sincer al lumii. Par ca poarta in ele toata intelepciunea planetei. Oceanele, imense si zbuciumate, sunt niste adolescenti acneici pe langa serenele lacuri care stiu totul despre lume si despre viata. Ca veni vorba, Lacul Skadar gazduieste viata in toate formele ei. E unul dintre putinele locuri din Europa unde mai gasesti pelicani. Alaturi de ei, in fiecare an, un sfert de milion de pasari se intorc aici din tarile calde. Skadar e un paradis al ornitologilor din toata Europa. Peste 270 de specii isi fac cuib pe malurile sale.
Lacul are 44 de kilometri lungime si 7 kilometri latime. Doua treimi din el se afla in Muntenegru, restul in Albania. Pe malul estic e orasul albanez Shkodra, care a dat si numele frumoasei intinderi de apa. Am fost si pana acolo, sa nu mor de curiozitate. Va povestesc in alt articol.
Din mai pana in martie se poate pescui. Lacul e plin de peste: crap, tipar, pastrav, in total 40 de specii. E interesant faptul ca in Skadar pot fi gasite si specii de peste de apa sarata.
Cum totul in Muntenegru e comprimat pe distante mici, de la Skadar la Marea Adriatica sunt doar 14 kilometri in linie dreapta. Pe sosea, asta inseamna 45 de minute pana la Petrovac, cea mai apropiata statiune.
Lacul e presarat cu insule si insulite. Pe multe dintre ele se gasesc manastiri, fortificatii sau mici asezari pescaresti. Grmzour, "Alcatrazul Muntenegrului", o fosta inchisoare construita de turci, e o ruina alba, stralucitoare, pe ale carei ziduri stau de garda zeci de pescarusi cu simtul datoriei.
Din Virpazar spre nord, cum mergi pe malul lacului, se ajunge la Rijeka Crnojevica, un fost nod comercial si resedinta de vara a dinastiilor regale muntenegrene. Drumul pana acolo este unul dintre cele mai periculoase pe care le-am intlanit vreodata. Soseaua are o singura banda pentru ambele sensuri, in cei 20 de kilometri sunt 200 de serpentine, in jos se deschide o rapa de 5-600 de metri, parapeti ioc. Daca te tin nervii si ajungi pana la Rijeka Crnojevica, da, simti ca a meritat. Pentru ca n-ai mers 20 de kilometri in spatiu, ci 200 de ani in timp. Timp care pare sa curga inapoi. N-am cuvinte sa va descriu cum e acolo. Pot sa va spun doar ca locul mi-a dat o stare foarte, foarte bizara. In sens pozitiv.
Cum se ajunge la Skadar: De la Podgorica (capitala Muntenegrului) sunt 30 de kilometri cu masina pana la Virpazar (satul-statiune de pe malul lacului). 45 de minute. De la Dubrovnic (Croatia) faceti cam 3 ore la volan.
Unde dormiti: In Virpazar am gasit doar doua hoteluri, dintre care unul inchis pentru renovare. Facand calculele ce se impun, ramane o singura varianta, din fericire decenta: Hotel Pelikan. Cititi mai multe despre el aici.
Ce sa faceti la Skadar: Daca va plac pasarile (fara glume, da?), inarmati-va cu un binoclu si cu un teleobiectiv puternic si luati-o la picior pe malurile lacului. O sa aveti ce vedea. Pescarii sunt sfatuiti sa nu plece de acasa fara undite, altfel or sa regrete toata viata ca n-au lansat in apele peshtoase ale Skadarului. Hotelul Pelikan are doua barci de agrement pe care puteti petrece o zi intreaga hoinarind peste ape, facand plaja, pescuind si facand fotografii.
M-as mai duce? Maine.